În dimineața de 10 februarie 2026, un grafic publicat de Artemis și preluat apoi de presa internațională a făcut turul comunității crypto: Hyperliquid, o platformă on-chain de derivate, a trecut peste Coinbase la volumul notional tranzacționat.
Diferența, cel puțin în fotografia surprinsă de acel set de date, nu este mică. Hyperliquid apare cu aproximativ 2,6 trilioane de dolari volum notional, în timp ce Coinbase este atribuită cu circa 1,4 trilioane.
La prima vedere, pare o simplă întrecere de cifre. La a doua, e un indicator despre cum se schimbă obiceiurile traderilor, cum se repoziționează infrastructura și ce fel de produse ajung să dicteze ritmul pieței. Când un nume construit în logica DeFi ajunge să fie comparat, fără ironie, cu unul dintre cele mai cunoscute exchange-uri centralizate din lume, discuția nu mai ține doar de marketing. Ține de structură.
Informația a circulat întâi în fluxul global de știri, iar pentru publicul din România a fost pusă în context de site-ul de știri și analize crypto în limba română, Cryptology.ro, de unde pornește și lectura de față.
Ce înseamnă, de fapt, că Hyperliquid a depășit Coinbase?
Coinbase este, pentru mulți, sinonimul exchange-ului american mare, reglementat, comod pentru intrarea din bani tradiționali către cripto. Hyperliquid, în schimb, a crescut în jurul unui alt tip de utilizator: traderul care lucrează cu derivate, intră și iese din poziții des și vrea o execuție rapidă fără să își lase fondurile într-un cont custodial.
De aici apare prima nuanță importantă. Când se spune că Hyperliquid a depășit Coinbase la volum, nu înseamnă neapărat că a depășit-o la număr de clienți, la venituri, la depozite, la reputație sau la acces retail. Comparația a fost făcută pe un tip de volum care favorizează, prin natura produsului, platformele de derivate.
În plus, Coinbase este asociată puternic cu spot și cu servicii în jurul ecosistemului american.
Hyperliquid e asociată cu perpetuals și cu o piață globală care, atunci când vrea să tranzacționeze agresiv, caută fricțiune minimă. Asta nu face comparația inutilă. Din contră, o face interesantă: arată cât de mare a devenit partea de piață care preferă instrumente sofisticate și execuție de tip profesionist într-un cadru on-chain.
De ce volumul notional poate părea uriaș?
Volumul notional măsoară valoarea „de expunere” tranzacționată, nu banii efectiv depuși. În derivate, acest lucru contează enorm. Cu levier, poți controla o expunere de zece ori mai mare decât garanția pe care o pui. Dacă închizi și redeschizi poziții de multe ori, notionalul se adună rapid.
De aceea, un volum notional de trilioane nu spune singur povestea. Îți spune că a existat activitate intensă, că s-a tranzacționat expunere în cantități foarte mari și că platforma a reușit, tehnic și economic, să susțină acea activitate. Dar nu îți spune, automat, cât capital stă „parcat” acolo, cât de distribuită e activitatea între utilizatori sau cât de sănătos e raportul dintre lichiditate, open interest și lichidări.
Tocmai din acest motiv, în jurul știrii au apărut imediat discuții despre standarde: ce înseamnă volum real, ce înseamnă volum raportat, cât din activitate e organică și cât e rezultatul unor strategii automate sau al unor stimulente.
De ce comparația cu Coinbase are greutate simbolică?
În lumea cripto, Binance rămâne, de regulă, reperul când vine vorba de derivate. În aceeași perioadă, datele publice arătau Binance cu un volum zilnic al derivatelor de ordinul zecilor de miliarde de dolari, mult peste ceea ce produce un protocol on-chain.
În materialele care au însoțit știrea, se menționa, de exemplu, o diferență între Binance și Hyperliquid de aproximativ 53 de miliarde de dolari pe zi față de 6,4 miliarde, în funcție de sursa agregatoare.
Și totuși, comparația a fost făcută cu Coinbase. Motivul ține de narațiune, dar și de poziționare. Coinbase este o instituție a cripto mainstream-ului, un exchange centralizat cu greutate în spațiul american, o companie evaluată și judecată prin prisma unei piețe reglementate.
Când un actor on-chain ajunge să o depășească la un indicator de activitate, semnalul nu e că DeFi a „învins” CEX-urile. Semnalul este că on-chain-ul a depășit pragul în care poate fi tratat ca o anexă.
Asta mută discuția dinspre ideologie spre utilitate. Traderii ajung să aleagă mai puțin după eticheta descentralizat sau centralizat și mai mult după execuție, cost, stabilitate în momente de stres și instrumente.
Cum a ajuns Hyperliquid să atragă acest tip de volum?
Până nu demult, DeFi era asociat în principal cu AMM-uri, pool-uri de lichiditate și o experiență care funcționa excelent pentru tranzacții spot, dar devenea dificilă când intrai în derivate cu ordine complexe. Pentru perpetuals, un order book performant a fost mult timp greu de dus integral on-chain fără compromisuri serioase.
Hyperliquid a crescut promițând un lucru simplu de spus și greu de executat: o experiență apropiată de cea a unui exchange centralizat, dar cu transparența și auto-custodia specifice on-chain-ului. În ecosistemul ei se vorbește des despre latență mică, despre o carte de ordine care suportă trading rapid și despre mecanisme de lichiditate gândite să evite situațiile în care piața se subțiază brusc.
Un alt element care apare în discuțiile comunității este rolul mecanismelor de tip market-making ale platformei, construite pentru a susține profunzimea pieței și pentru a gestiona lichidările. În limbaj simplu, orice piață de derivate are nevoie de „mușchi” de lichiditate. Dacă îi are, volumele cresc, pentru că traderii simt că pot intra și ieși fără să își distrugă singuri prețul de execuție.
De ce perpetuals sunt magnetul cel mai puternic al pieței?
Contractele perpetue au devenit motorul volumelor cripto dintr-un motiv ușor de înțeles: îți permit să pariezi pe creștere sau pe scădere, să folosești levier și să construiești strategii de hedging fără să ai scadențe fixe. În locul unei date de expirare, există un mecanism de finanțare care împinge prețul contractului spre spot.
Acest tip de instrument încurajează rotația. Traderii își ajustează pozițiile des, reacționează rapid la volatilitate, iar platformele colectează comisioane dintr-un flux continuu. Spot-ul, oricât de mare ar fi, are un ritm mai lent: mulți cumpără și țin, iar tranzacțiile nu se repetă la aceeași intensitate.
Din acest motiv, atunci când o platformă on-chain reușește să ofere perpetuals cu execuție bună, creșterea volumului poate fi abruptă. E ca o mutare a unei părți din piață acolo unde instrumentul e mai potrivit pentru impulsul momentului.
O diferență importantă: transparența nu e același lucru cu lipsa riscului
Unul dintre argumentele puternice ale tranzacționării on-chain este transparența. În general, datele pot fi urmărite, pozițiile aggregate pot fi interpretate, fluxurile pot fi analizate. Într-un exchange centralizat, multe lucruri rămân în sisteme interne și ajung la public doar când compania decide să le publice sau când sunt cerute de autorități.
Dar transparența nu anulează riscul. Îl schimbă.
Într-un cadru on-chain, riscul tehnic devine mai vizibil: depinzi de design, de modul în care sunt scrise și actualizate componentele, de felul în care se execută lichidările și de rezistența infrastructurii în momente de trafic intens. La asta se adaugă riscuri de guvernanță și de operare: cine poate schimba parametri critici, ce părți sunt deschise, ce părți sunt administrate.
În jurul Hyperliquid, asemenea discuții au apărut inevitabil. Au existat voci care au criticat ideea de descentralizare incompletă, au ridicat întrebări despre transparența codului și despre permisiuni. Sunt dezbateri normale într-un sector care a învățat, uneori pe pielea lui, cât de repede se poate transforma un avantaj tehnic într-un punct vulnerabil.
Când volumul devine o poveste, apare și tentația de a-l confunda cu „siguranța”
Într-o piață grăbită, cifrele mari devin argumente de autoritate. Dacă volumul e mare, mulți presupun că totul e solid. Realitatea e mai complicată.
Un exemplu invocat des în astfel de discuții este diferența dintre volum și alți indicatori, precum open interest și lichidările. Unele comparații au arătat că anumite platforme pot afișa volume mari, dar au un open interest mic sau lichidări surprinzător de reduse, semn că activitatea poate să nu reflecte întotdeauna aceeași intensitate „reală” a riscului asumat de piață. Asta nu înseamnă că volumul e fals, dar înseamnă că ai nevoie de mai multe ferestre ca să înțelegi ce se întâmplă.
În schimb, când ai volum mare, open interest semnificativ, lichidări vizibile și o carte de ordine care rămâne funcțională în turbulență, începi să vorbești despre maturitate. Și tocmai de aceea știrea a prins: sugerează că o parte din infrastructura on-chain intră într-o etapă în care poate fi evaluată cu aceleași instrumente ca un exchange mare.
Tokenul HYPE și legătura dintre activitate și preț
Presa care a relatat despre depășirea Coinbase a menționat și un contrast de performanță în piață, exprimat ca randament de la începutul anului. În acea comparație, Hyperliquid era asociată cu o creștere de aproximativ 31,7%, în timp ce Coinbase, ca acțiune, era marcată cu o scădere de circa 27%, ceea ce ducea la o diferență de aproape 58,7 puncte procentuale într-o perioadă scurtă.
Dincolo de cifra în sine, important e mecanismul: în DeFi, un token poate capta narațiunea succesului mai direct decât o acțiune listată. Un exchange listat la bursă este evaluat după venituri, costuri, reglementare, litigii și cicluri macro. Un token este evaluat și după așteptări, după dinamica cererii, după modul în care protocolul distribuie valoarea.
În jurul HYPE s-a vorbit, în repetate rânduri, despre modele în care o parte din veniturile din comisioane pot fi direcționate spre achiziții de token din piață, un mecanism care, teoretic, leagă direct volumul de presiunea de cumpărare. Astfel de arhitecturi pot accelera narațiunea într-un bull market și pot accentua dezamăgirea într-un moment în care volumul scade.
Aici, prudența e un bun reflex. Când un token pare să aibă o „pompă” financiară internă, merită înțeles ce se întâmplă dacă piața intră într-o perioadă de apatie, dacă volatilitatea se reduce sau dacă utilizatorii migrează către alte produse.
De ce discuția despre Binance revine mereu?
În orice analiză serioasă, apare întrebarea: dacă Hyperliquid e atât de mare, de ce nu o vedem depășind și giganții derivatelor? Răspunsul este că, cel puțin în prezent, exchange-urile centralizate rămân încă dominante la scară globală, mai ales în derivate.
Diferența, însă, începe să se micșoreze în felul ei. Nu la nivel absolut, ci la nivel de relevanță. O platformă on-chain care trece de trilioane la volum notional și atinge miliarde pe zi într-un segment dificil, precum perpetuals, intră în conversația despre infrastructură, nu doar despre experiment. Iar odată intrată în conversație, va fi judecată cu exigențe mai mari: uptime, gestionarea incidentelor, rezistența la stres, consistența mecanismelor de risc.
Ce înseamnă pentru utilizatorii obișnuiți?
Pentru cine nu tranzacționează derivate, știrea poate părea îndepărtată. Totuși, schimbarea are efecte și la nivelul pieței de zi cu zi.
În primul rând, dacă o parte mai mare din lichiditate se mută către platforme on-chain, competiția crește. Asta poate însemna costuri mai mici, execuție mai bună, produse mai diversificate. În al doilea rând, accelerează educația forțată: tot mai mulți utilizatori ajung să fie expuși la concepte precum levier, funding rate, lichidări, marjă, risc de contrapartidă și risc tehnic.
Într-un exchange centralizat, utilizatorul delegă o parte din complexitate către platformă și acceptă, în schimb, o relație de încredere custodială. Într-un sistem on-chain, utilizatorul își păstrează controlul asupra fondurilor, dar preia o parte din responsabilitățile pe care, altădată, nici nu le vedea: managementul cheilor, înțelegerea riscurilor tehnice, atenția la parametri și la volatilitate.
România și regiunea: oportunitate, dar și zonă de risc
Pentru utilizatorii din România și Europa de Est, on-chain-ul are un avantaj cultural: reduce dependența de infrastructura bancară și de fricțiunile dintre jurisdicții. Dacă ai deja active digitale, accesul la o platformă on-chain poate fi mai direct decât accesul la un produs centralizat care impune proceduri, limite și verificări.
În același timp, derivatele sunt, de departe, categoria cu cel mai mare potențial de a produce pierderi rapide. O piață cu levier, mai ales într-un ecosistem în care tentația de a exagera expunerea e constantă, îi pedepsește pe cei care intră fără să își cunoască propriile reflexe. Nu contează dacă platforma e centralizată sau on-chain. Levierul nu are simpatii.
În analiza publicată pentru cititorii din România, Cryptology.ro a subliniat că spectacolul volumelor nu trebuie confundat cu o garanție de stabilitate, iar Mihai Popa, analist și jurnalist la Cryptology.ro, a insistat asupra nevoii de a privi împreună volumul, open interest-ul și comportamentul platformei în episoade de stres.
Ce poate urma după un astfel de prag?
După un moment de acest tip, piața intră, de obicei, într-o fază de evaluare pe două planuri.
Pe plan tehnic, crește presiunea pe platformă. Dacă ai ajuns să fii comparat cu exchange-urile mari, te vor judeca după standardele lor. Se va urmări cum se mișcă execuția când volatilitatea explodează, dacă apar întreruperi, cum se comportă lichidările și dacă mecanismele de risc reacționează curat.
Pe plan de reglementare și percepție publică, crește interesul. Pe măsură ce volumele se mută către soluții on-chain, apar întrebări despre responsabilitate, despre prevenirea activităților interzise și despre felul în care se pot aplica reguli într-un sistem global. Nu e nevoie de un șoc legislativ pentru ca piața să simtă presiune. Uneori ajunge să apară îndoiala și, odată cu ea, o reducere a apetitului pentru risc.
A treia zonă este, poate, cea mai practică: concurența. Dacă Hyperliquid a demonstrat că se poate face un order book atractiv pentru perpetuals într-o formă on-chain, alte echipe vor încerca să copieze sau să îmbunătățească rețeta. Iar utilizatorul, în final, va decide nu după sloganuri, ci după experiența reală: cât de ușor intră, cât de repede execută, cât de bine își poate gestiona riscul și cât de previzibil se comportă infrastructura.
Un semnal clar, fără euforie
Faptul că Hyperliquid a depășit Coinbase la volumul notional tranzacționat nu spune că lumea exchange-urilor centralizate se prăbușește. Spune că o zonă a pieței s-a maturizat suficient încât să concureze la scară, măcar pe un indicator relevant pentru derivate.
Dincolo de grafic, semnalul important este migrația lentă, dar constantă, a unei părți din tradingul sofisticat către platforme on-chain care oferă viteză și lichiditate. Asta va împinge, inevitabil, atât DeFi-ul, cât și CEX-urile, să își ajusteze oferta.
Pentru publicul larg, lecția rămâne simplă și, tocmai de aceea, greu de urmat: nu te lăsa convins de volumul altora. Înțelege produsul înainte să îl folosești. În derivate, diferența dintre curiozitate și disciplină se măsoară în secunde.
