Povestea bradului impodobit de Craciun
De-a lungul timpului Craciunul a umplut sufletul a milioane de oameni, in special copii, care pastreaza in fiecare an amintirea clopoteilor din seara de Ajun, a colindelor amestecate cu ninsoara si a unui brad impodobit in asteptarea cadourilor aduse de Mos Craciun.
Sarbatoarea Craciunului este plina de traditii si simboluri si este insotita pentru fiecare dintre noi de mirosul proaspat de cetina, bradul fiind cel mai important pom in ritualul de Craciun.
O legenda spune ca, in trecut, toti copacii isi pastrau frunzele pe timpul iernii. Dintre acestia doar bradul a ramas pana in prezent verde la venirea anotimpului rece.
Legenda spune ca in apropierea iernii, o pasare nu a mai putut zbura spre tarile calde din cauza ca avea o aripa rupta. Tremurand infrugurata aceasta a incercat sa isi gaseasca adapost in frunzele unui stejar si ale unui ulm stufos. Ambii copaci au refuzat sa o ajute de teama ca aceasta le-ar fi putut manca fructele. Disperata, micuta pasare s-a culcat in zapada asteptandu-si sfarsitul, cand a auzit chemarea bradului ce ii promitea protectie. In acest fel pasarea a fost salvata.
In seara de Craciun, un vant puternic a suflat peste padure si toti copacii si-au pierdut frunzele, toti in afara de bradul cel generos, care a fost rasplatit de Dumnezeu pentru bunatatea sa si care si-a pastrat frunzele verzi indiferent cat de aspre au fost iernile urmatoare.
O alta legenda, specifica Nordului Europei, spune ca in timpuri foarte indepartate au plecat la drum trei surori, Credinta, Iubirea si Speranta, in cautarea copacului care sa le reprezinte: mare ca Iubirea, inalt ca Speranta si trainc precum Credinta. Dupa lungi cautari, surorile au gasit bradul, pe care l-au luminat cu razele stelelor devenind astfel primul pom impodobit de Craciun.
De asemenea, bradul este considerat un copac sfant deoarece varful sau se indreapta spre cer si ramurile sunt permanent verzi amintitnd de viata vesnica.
Traditia folosirii bradului de Craciun a fost preluata din Roma Antica, perioada in care oamenii isi impodobeau casele cu brad sau ramurele de brad in timpul serbarilor.
Pana in secolul XII brazii de Craciun nu se impodobeau. Localnicii obisnuiau sa ii atarne de tavan cu varful in jos, obicei ce nu a putut fi inca explicat. A urmat ulterior o perioada lunga in care erau utilizate crengute de prad pentru decorarea caselor.
Primul brad impodobit a aparut in Riga in anul 1510, iar 10 ani mai tarziu, in 1521 printesa Helene de Mecklenburg a adus in Paris obiceiul de a impodobi bradul, dupa ce s-a casatorit cu ducele de Orleans.
In Anglia primul brad de Craciun a aparut in anul 1841 cand printul Albert, a oferit cadou sotiei sale un brad pe care l-a instalat in castelul Winsdor. In varful acestui brad era instalat un inger care a fost inlocuit ulterior cu o stea pentru a aminti de steaua care i-a calauzit pe cei trei magi.
Obiceiul s-a raspandit repede in clasa mijlocie si in randul muncitorilor englezi, atat in metropola cat si in randul coloniilor.
In anul 1878 au aparut globuletele confectionate din sticla argintata si au ajuns rapid la toate popoarele crestine din lume.
No Comments