Istoria ceasurilor
In momentul in care cumparam ceasuri ar trebui sa ne interesam si despre istoria acestora pentru ca povestea lor este indelungata si extrem de fascinanta. Tocmai de aceea in acest articol vrem sa vorbim despre ceasuri si despre evolutia lor in timp.
Despre modul in care ceasurile au ajuns de la obiecte mari ce nu puteau fi miscate, la obiecte portabile si cat mai precise si pana la stadiul de bijuterii din prezent.
In momentul de fata avem atatea dispozitive care ne pot arata ora si de aceea nu mai avem nevoie de ceasuri in mod neaparat insa ceasurile sunt acelea care ne dau eleganta si stil si de aceea ar trebui privite nu ca obiecte functionale ci sa bijuterii si obiecte decorative.
Babilonienii si egiptenii masurau timpul de acum cel putin 5000 de ani. Acestia au introdus si calendare care aveau rolul de a coordona si organiza diverse activitati sau evenimente publice si de a programa transportul marfurilor si mai ales de a reglementa lucrarile din domeniul agriculturii: plantarea si recoltarea in special.
Calendarele lor aveau la baza fenomene naturale care se repetau: zile solare, fazele lunii si schimbarea anotimpurilor dar si modul in care se miscau planetele. Avand la baza o ratiune religioasa egiptenii au fost si primii care in anul 2100 inainte de Hristos au divizat noaptea in 12 unitati privind miscarea stelelor care erau asociate cu divinitatea.
Cu sase secole mai tarziu au aparut si ceasurile solare. Sunt documente istorice care semnaleaza aparitia mai multor dispozitie pentru masurarea timpului. In China se foloseau ceasurile cu apa si ceasurile clepsidra, clepsidrele fiind aduse din Mesopotamia, iar evreii utilizau obeliscul solar.
Grecii foloseau firul cu plumb si ceasul cu apa. Primul ceas automat a fost factu in Alexandria si avea un sistem de roti caruia i-au fost aduse cu timpul mai multe imbunatatiri.
In Evul Mediu chinezii foloseau ceasuri care se bazau pe arderea betisoarelor etalonate si in islam se foloseau ceasurile pe baza de greutati, cu lumanari, cu apa sau chiar si ceasurile cu nisip. Primul orologiu mecanic a aparut in Europa in 1283 si a fost montat in turnul manastirii din Anglia si primul ceas public care avea mecanism actionat cu greutati a aparut la Florenta in 1300.
In secolul XV a inceput si productia de masa a ceasurilor mai ales in Augsburg in Germania in Blois in Franta, unde era si o industrie de prelucrare pentru metale. Fiid puse in piete publice, aceste ceasuri au fost imbogatite cu clopote si cu manechine ce marcau trecerea orelor.
Initial greutatile au fost inlocuite cu arcuri din otel si asa au aparut si primele ceasuri portabile care aveau dimensiuni mai mici si la care apoi a fost adaugat un capac de sticla. Acesta e si momentul in care a inceput istoria ceasurilor de mana.
In secolul XVI ceasurile au ajuns sa satisfaca temporar cerintele din comunitatile monastice sau urbane insa erau inexacte si deloc fiabile pentru orice aplicatie stiintifica. In 1656 Hygens plecand de la observatiile stiintifice ale lui galilei, a introdus pendulul si a urmarit precizia ceasurilor si a deschis si epoca orologeriei.
No Comments