Inceputuri si evolutie in Hairstyle
Termenul de “hairstyle” se refera la un anumit stil de coafura sau de tunsoare, aplicat unei anumite persoane, de catre un profesionist din domeniu.
Moda stilurilor parului poate fi considerata ca si o parte importanta din aspectul general al ingrijirii personale, a modei, etc. Cauti guler frizerie la cel mai bun pret? Intra pe UtilariSaloane.ro!
In acelasi timp, trebuie sa stim ca exista si anumite culturi populare, ce pot influenta foarte mult stilurile de coafura.
De exemplu, exista dovezi ca impletirea parului in cozi mai scurte sau mai lungi, s-a facut prima data acum 30.000 de ani prin statueta celebra, Venus din Willendorf, cunoscuta in mediile academice ca si “Femeia din Willendorf”.
In civilizatiile antice, parul femeii era de cele mai multe ori aranjat cu grija, in diverse feluri (stiluri). In Roma Imperiala, femeile isi purtau parul in feluri destul de complicate.
De pe timpul Imperiului Roman si pana in Evul Mediu, majoritatea femeilor isi lasau parul sa creasca cat mai lung posibil, in mod natural. Din perioada Imperiului Roman, precum si in secolul 16 in Vestul Europei, femeile au inceput sa-si poarte parul ornamentat in stiluri complexe.
In a doua jumatate a secolului al XV-lea si pana in secolul al XVI-lea, o linie foarte inalta de par pe frunte (breton) era considerata foarte atractiva. In timpul secolului al XV-lea si al XVI-lea, barbatii europeni isi purtau parul tuns, nu mai lung de inaltimea umarului. La inceputul secolului al XVII-lea, hair-stilistii au inceput sa-si diversifice metodele si conceptele, iar moda parului in valuri sau bucle, a devenit foarte apreciata.
Peruca pentru barbati a fost conceputa de catre regele Louis XIII al Frantei (1601-1643), in 1624. Acestea au aparut si in zona vorbitoare de limba engleza, dar ceva mai tarziu, la 1660.
Perucile de sfarsit de secol XVII erau unele foarte lungi, concepute in valuri sau cu bucle, dar acestea au inceput sa devina mai scurte pe la jumatatea secolului al XVIII-lea, majoritatea dintre ele fiind de culoare alba. Parul scurt pentru barbatii “la moda” a devenit un standard pentru miscarea neo-clasica.
La inceputul secolului al XIX-lea, barba la barbat, precum si mustatile sau perciunii, au avut o revenire puternica, de succes. Din secolul XVI pana in secolul XIX, parul femeilor a inceput sa devina vizibil (de sub peruci), pe masura ce perucile scadeau in lungime si deveneau mai mici. La mijlocul secolului al XVIII-lea, s-a dezvoltat asa numitul stil “pouffe”.
Primul Razboi Mondial a adus cu sine stiluri de tunsori foarte scurte, ce puteau fi intretinute mai bine si necesitau un tuns la perioade mult mai lungi de timp.
La inceputul anilor 50, parul femeilor a inceput sa fie purtat intr-o varietate de stiluri si lungimi. In anii 60, multe femei au inceput sa-si poarte parul in tunsori scurte, moderne, asa cum ar fi celebra “pixie cut” iar in 1970, a aparut moda parului mai lung si mai dezordonat. Atat in anii 60 cat si pe perioada anilor 70, barbatii si femeile purtau in general tunsori lungi si drepte.
No Comments