Exploratorul Viking care a descoperit America inaintea lui Columb
Pentru ca se apropie Ziua lui Columb, Statele Unite il comemoreaza pe exploratorul creditat cu prima expeditie Europeana in America de Nord – Leif Eriksson.
Cu aproape 500 de ani inainte de nasterea lui Cristofor Columb, o banda de marinari europeni si-au lasat patria in urma in cautarea unei lumi noi. Nava lor vikinga cu prora inalta taia apele de cobalt ale Oceanului Atlantic, iar vanturile umflau singura vela enorma a navei.
Dupa traversarea apelor necunoscute, nordicii de la bordul navei de lemn au zarit un nou pamant, au coborat ancora si s-au dus pe tarm. Cu o jumatate de mileniu inainte ca Columb sa ” descopere ” America, aceste picioare de Viking se poate sa fi fost primele din Europa care au atins pamantul din America de Nord.
Explorarea a fost o afacere de familie pentru liderul expeditiei, Leif Eriksson (variatiile legate de numele lui de familie includ Erickson, Ericson, Erikson, Ericsson si Eiriksson).
Tatal sau, Erik cel Rosu, a fondat prima asezare europeana din Groenlanda dupa ce a fost expulzat din Islanda in jurul 985 d.Hr. pentru uciderea unui vecin. (Tatal lui Erik cel Rosu insusi a fost alungat din Norvegia pentru comiterea de omor prin imprudenta).
Eriksson, care se crede ca a fost nascut in Islanda in jurul 970 d.Hr., si-a petrecut anii de formare in pustiul din Groenlanda. In jurul anului 1000 d.Hr., Eriksson a navigat spre est, spre patria sa ancestrala a Norvegiei. Acolo, Regele Olaf l Tryggvason la convertit la crestinism si l-a acuzat ca le-a prozelit religia si colonistilor pagani din Groenlanda. Eriksson a convertit-o pe mama sa, care a construit prima biserica crestina din Groenlanda, dar nu si tatal lui haiduc.
Legendele islandeze numite saga, au povestit faptele lui Eriksson in Lumea Noua in jurul 1000 d.Hr. Aceste povesti nordice s-au raspandit din gura in gura, inainte de a fi inregistrate in secolele 12 si 13. Doua legende prezinta povesti diferite cu privire la sosirea lui Eriksson in America de Nord. Potrivit “Saga lui Erik cel Rosu”, Eriksson a traversat Atlanticul dintr-un accident dupa ce a navigat in afara cursului in timpul calatoriei de intoarcere din Norvegia dupa convertirea sa la crestinism.
Insa “Saga groenlandezilor”, povesteste ca calatoria lui Eriksson in America de Nord nu a fost noroc. In schimb, exploratorul Viking a auzit de-o tara straina, la vest de comerciantul islandez Bjarni Herjolfsson, care cu mai mult de un deceniu mai devreme a depsait Groenlanda si a navigat pe langa tarmurile Americii de Nord fara sa puna piciorul pe pe pamantul ei. Eriksson a cumparat nava comerciantului, a strans un echipaj de 35 de oameni si a reconstituit traseul in sens invers.
Dupa traversarea Atlanticului, vikingii au intalnit un teren stancos, arid in ziua de azi in Canada. Eriksson a conferit terenului un nume la fel de plictisitor ca imprejurimile-Helluland, “Tinutul Lespede de Piatra”. Cercetatorii cred ca acest loc ar fi putut fi Insula Baffin. Nordici au calatorit apoi spre sud spre o locatie bogata in cherestea pe care au numit-o Markland (Tinutul forestier), care in prezent este cel mai probabil, Labrador, inainte de a crea in sfarsit o tabara de baza, probabil pe varful din nord a insulei Newfoundland.
Vikingii a petrecut o intreaga iarna acolo si au beneficiat de vremea mai blanda in comparatie cu patria lor. Ei au explorat regiunea inconjuratoare care abunda in pajisti luxuriante, rauri pline de somon si struguri salbatici asa de potriviti pentru vin incat Eriksson a numit regiunea Vinland (Tinutul Vinului).
Dupa ce au petrecut iarna in Vinland, Eriksson si echipajul sau au navigat acasa in Groenlanda batuta de vanturi, cu lemn extrem de necesar si portiuni abundente de struguri. Eriksson, care i-a luat locul lui Erik cel Rosu ca sef al asezarii in Groenlanda dupa moartea tatalui sau, nu s-a mai intors in America de Nord, dar alti vikingi au continuat sa navigheze spre Vinland timp de cel putin zece ani care au urmat.
In ciuda resurselor mai generoase din America de Nord, coloniștii Vikingi au ramas in pustiul din Groenlanda. Acest lucru a fost probabil din cauza intalnirilor violente (inclusiv uciderea fratelui lui Eriksson, Thorwald) care le-au avut cu populatia indigena din America de Nord.
Arheologii au descoperit dovezi care sprijina povestile ”saga” expeditiilor nordice in America. In 1960, exploratorul norvegian Helge Ingstad a cutreierat coastele Labradorului si Newfoundland pentru semne ale unui posibil stabiliment, si l-a gasit pe varful nordic al Newfoundland la L’Anse aux Meadows. O echipa internationala de arheologi, care o includea si pe sotia lui Ingstad, Anne, a excavat artefacte de origine Vikinga datand din jurul anului 1000 d.Hr., iar ramasitele satului nordic sunt acum parte a unui site al Patrimoniului Mondial UNESCO.
In timp ce Columb este onorat cu o sarbatoare federala, omul considerat a fi liderul primei expeditii europene in America de Nord nu a fost uitat in totalitate pe calendar. In 1964, presedintele Lyndon Johnson a semnat o proclamatie in care a declarat 9 octombrie Ziua in onoarea exploratorului Viking Leif Eriksson , echipajului sau si a patrimoniului Nordic-American al tarii. Apropierea dintre zilele in cinstea lui Eriksson si Columb este o coincidenta. 9 octombrie a fost ales pentru ca este aniversarea sosirii in 1825 la New York a navei Restauration, care a efectuat prima debarcare organizata de de imigrantii norvegieni in Statele Unite.
No Comments